pregătiri de sarbatori

Nu am avut timp de pregătiri anul acesta, asa ca am lăsat totul pe 24 decembrie, adică azi. Partea cea mai proasta e ca azi dimineața m-am simțit foarte obosita și lipsita de orice dispozitie de sărbători. Am văzut apoi o fotografie cu Moș Crăciun trudind pentru a face dulciuri și m-am gândit la acel ceva ce ne pune la treaba deși ne simtim epuizați. 

M-am autodiagnosticat cu aprox 1 an și jumătate în urma cu deficienta majora de motivație, asa ca sentimentul care ma încearcă acum este unul nou în peisaj. Am profitat de moment și mi-am luat puțin timp sa îl pun în atenție, sa mi-l însușesc pana la capăt și sa îl transmit pe cât posibil. 

Aproape oriunde m-aș duce cu gândul mi se pare ceva în neregula și ma enerveaza, de la politica și pana la orhideele mele care nu mai infloresc. Asta se întâmplă doar pentru ca am așteptări și o voința care tinde sa se impună în toate cele, uneori dincolo de controlul sau capacitatea mea de influențare, mecanism care, evident, produce frustrare și atat. De multe ori, un sentiment dus la extrem se transforma în opusul lui, asa ca tensiunea mea s-a transformat brusc într-o nevoie de eliberare. 

Ce sa fac sa "let it go" și sa îmi vad liniștită de prăjituri și cadouri? 

În mod natural, cam la tot ceea ce asist cu mai multa sau mai putina implicare trece printr-un filtru de etichetare. E ca o linie de producție automatizata. Asa ca, în primul rand a trebuit sa opresc "banda" , sa dau liber și sa ii trimit la plimbare pe piticii mei de pe creier, experții din povestea asta. Apoi am dezumflat de importanta tot decorul din mintea mea creat de figurile prea puțin importante și m-am gândit la scopul pe care vreau sa îl dau acestor zile. Știți, unele zile isi cauta și ele câte un scop și ptr a-l găsi e nevoie sa ne lăsăm vizitați de creativitate, asa ca eu am încercat sa deschid larg ușa. Dar creativitatea nu este scopul, ci mijlocul prin care ajungi sa angrenezi toate celelalte resurse. Ceea ce consider ca mi-a dat un ghiont și constituie și scopul a fost bucuria de a dărui. Darul nu este produsul unui schimb, al unei negocieri, nu condiționează si nu este rezultatul unei datorii. Tocmai de aceea generozitatea este nobila, pentru ca e eliberata de constrângerile pragmatice. Cu toate acestea, nu putem ignora mulțumirea pe care ne-o aduce bucuria celui care primește darul și care, pe mine, recunosc, ma pune la treaba. 

Asa ca las lucrurile acestea aici și va doresc sa fiți generoși și să creați momente de bucurie alături de oamenii pe care ii iubiți!