parerealuiasan

Lucrurile pe care nu le spunem la timp vorbesc apoi continuu în mintea noastra

S-au mai intamplat rupturi Ti-ai spus atunci ca asta e  Nu au meritat Si ai mers mai departe Si totusi exista rupturi de neimaginat Ca atunci cand constati ca in unele zile Soarele nu era Soare Florile nu erau flori Oamenii nu erau, de fapt, buni. Asa se intampla uneori Sa traim mai departe rupti in bucati Sa le adunam si sa mergem cu ele in oglinda  Sa privim prin spatiul dintre ele  Uneori e umbra, alteori multa lumina "Ah, ce bine e sa stii, totusi! Si ce repede trece timpul pe aici, Si ce repede a trecut viata!"

Poezia aceasta ar fi putut fi frumoasa Ar fi putut fi despre curaj Și despre împlinire  Ar fi putut fi o poezie usoara Macar de ar fi avut rima Ar fi fost o poezie care sa inspire  Ar fi putut fi invata în scoli Recitata aiurea, în tramvaie  sau in gând De câte cineva însuflețit de ea Dar poezia asta, uite,  E complicata si grea  Nu e de dat mai departe E ca un exemplu de "asa nu" Pe care îl arăți cuiva drag Vezi tu Ca atunci cand luam copiii de mana Si ii învățăm lucruri despre lume "Uite aici o stea si aici o fantana, Uite asa arata golul,  Nu, nu e de incercat A fost cineva inaintea noastra Si acum nu stie sa mai iasa Ne scrie versuri de acolo S-a incurcat"